Nicolae Teclu a urmat cursurile liceale la Brasov, apoi la Viena. Isi continua studiile la Viena, la Institutul Politehnic, si la München, la Academia de Arte Frumoase, sectia Arhitectura.
        A devenit chimist dupa terminarea Politehnicii din Viena, unde a studiat chimia generala si apoi chimia analitica cu dr. E. Ludwig si tehnologia chimica cu profesorul Redtenbacher. Nicolae Teclu a fost profesor la Brasov (1863-1868), profesor de chimie la Academia de Comert, din Viena, docent la Academia de Arte, din Viena (la catedra de Chimia culorilor), chimist al Monetariei Statului si al Imprimeriei Imperiale din Viena si membru al Academiei Romane.
        A desfasurat o bogata activitate de cercetare, indeosebi, in domeniul chimiei anorganice, privind determinarea cantitativa a ozonului, dintr-un amestec de gaze, a dioxidului de carbon, imbunatatirea compozitiei pigmentilor si a uleiurilor folosite in pictura, analiza compozitiei unui meteorit gasit in India (la Goalpara).
        Nicolae Teclu a obtinut rezultate remarcabile in urma cercetarilor sale stiintifice, referitoare la electricitatea atmosferica, tehnologia hartiei, compozitia silicatilor, combustia gazelor si studiul flacarii, capacitatea de explozie a amestecurilor de gaze.
        A fost un specialist de notorietate, in tehnologia hartiei, in studiul combustiei si al uleiurilor si pigmentilor utilizati in pictura.
Nicolae Teclu a inventat, in 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer si gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poarta numele. Inventia a fost brevetata in Austria si realizata de firma vieneza W.J. Rohrbeck's Nachtolger si, la Leipzig, de catre firma Franz Hugershoff.
        "Becul Teclu" este folosit si astazi in toate laboratoarele din lume si este asemanator cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic si, in felul acesta, se obtine un amestec mai bun al aerului cu gazul si o temperatura mai inalta.
        Aparatul pentru determinarea transparentei corpurilor, inventat de el, a fost prezentat la Congresul International de Chimie, organizat la Viena, in anul 1898. "Aparatul Teclu", care putea fi folosit si ca fotometru, folosea un bec cu filamentul din platina-iridiu.
        Pentru demonstrarea formarii ozonului cu ajutorul curentului electric, a inventat diferite tipuri de ozonizatoare. Aceste aparate produceau ozon, folosind fie descarcari luminoase (scantei), fie descarcari obscure. Se folosea, ca indicator, hartia cu iodura de potasiu amidonata sau solutia de iodura de potasiu cu amidon. Culoarea albastra a hartiei indicator aparea la cateva secunde de functionare a ozonizatoarelor.
        Nicoale Teclu a inventat si aparate pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteza si descompunerea apei, pentru inregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea in orice moment a compozitiei aerului din mina in scopul evitarii exploziilor de grizu.
        A inventat si realizat ozonizatoare de diferite tipuri, generatoare de gaz pentru presiuni mari, generatoare de gaz pentru obtinerea unui curent de gaz continuu, aparate pentru preparea amestecului detonant, aparate didactice etc.

Schema becului Teclu

Diferite tipuri de ozonizatoare concepute de N. Teclu